Ca la noi! Reabilitarea falezei de la Cazinoul Constanța cu bani europeni e în pericol din cauza faptului că nu au fost folosiți experți acreditați

Posted on by Albert Pătru

Din aceeasi categorie

 

Proiectul de consolidare a falezei Cazinoului din Constanța și de oprire a eroziunii costiere, în valoare de aproximativ 8,5 milioane de euro, este pus în pericol din cauza unor probleme de avizare la Ministerul Culturii și poate ajunge, în cel mai rău scenariu, să piardă finanțarea europeană.
Conform specialiștilor, firma care se ocupă de proiectul tehnic nu a folosit un expert atestat de Ministerul Culturii, așa cum prevede legea protejării monumentelor istorice, iar soluția tehnică avansată este considerată inadmisibilă, afectând valoarea peisagistică și socială a zonei falezei din fața Cazinoului.
Membrii Comisiei Tehnice de Arhitectură și Inginerie din cadrul Ministerului Culturii au dezbătut proiectul, vinerea trecută, iar concluziile au fost, în unanimitate, împotriva avizării actualei soluții tehnice.

Proiectul de refacere a falezei din Constanța, în valoare de aproximativ 8,5 milioane de euro, face parte din a doua fază a proiectului de stopare a eroziunii costiere, cunoscut și drept ”lărgirea plajelor de pe litoral”, cu o valoare de aproximativ 750 de milioane de euro, cofinanțat de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește faleza, Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea Litoral, beneficiarul proiectului, vrea să consolideze zidul falezei și să oprească eroziunea costieră prin crearea unei centuri de pietre care se va întinde între 15-25 de metri în larg, mărind astfel distanța dintre promenadă și apă.

Vinerea trecută, Comisia Tehnică Arhitectură și Inginerie din cadrul Ministerului Culturii s-a întrunit pentru a discuta despre proiectul de consolidare a falezei Cazinoului din Constanța, în vederea avizării.

Toți specialiștii prezenți la întâlnirea online, printre care Ștefan Bâlici, șeful Institutului Național al Patrimoniului (INP) sau Constanța Carp, arhitectul specialist care se ocupă și de proiectul de restaurare a Cazinoului din Constanța, au adus argumente împotriva soluției propuse pentru consolidarea falezei, care, din punctul de vedere al specialiștilor, ar strica impactul peisagistic și social al promenadei de la Cazino.

De asemenea, în cadrul comisiei s-a descoperit că firma care se ocupă de proiectare nu a avut, până la acest moment, un specialist sau expert atestat de Ministerul Culturii, așa cum prevede obligatoriu art. 24 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Reprezentanții Aquaproiect, societatea care se ocupă de Proiectul Tehnic, au transmis că proiectul are obiectivul de a proteja zona costieră și că nu se pot îndepărta foarte mult de studiul de fezabilitate care a fost aprobat pentru finanțare: “Noi am câștigat această lucrare al cărui studiu de fezabilitate a fost aprobat și de Ministerul Culturii. Noi suntem puși în fața unei situații din care nu putem ieși”, au transmis reprezentanții Aquaproiect.

Ștefan Bâlici, șeful INP, a declarat că zidul falezei este un element definitoriu pentru relația dintre oraș și mare, un zid istoric, cu elemente constitutive particulare, deloc lipsite de interes și că, prin noul proiect propus, relația dintre mare și promenadă dispare și totul se schimbă. “Privit dinspre mare, orașul își pierde faleza, Cazinoul își pierde prestanța”, a mai transmis Bâlici.

Nici Primăria Constanța nu este de acord cu actualul proiect propus și a transmis prin reprezentanta sa, Doina Țenea, că există rezerve privind soluția aleasă și că primăria este interesată de reabilitarea falezei în acord cu reabilitarea Cazinoului: “Intenția a fost să fie o zonă elegantă de promenadă și să păstreze în prezent un aspect monumental și de punere în valoare a patrimoniului construit, cât și a celui natural. Astfel că lucrările propuse apreciem că afectează monumentalitatea zonei și intenția inițială de a pune în valoare capătul de peninsulă”, a transmis Doina Țenea.

“Ca soluție alternativă propunem un dig submers”, a mai adăugat reprezentanta Primăriei Constanța.

De asemenea, arhitectul șef al Primăriei, Radu Vânturache, a declarat că regretă că s-a ajuns în această situatie în care proiectul este atât de avansat.

Constanța Carp, membru al comisiei și arhitectul care realizează proiectul de restaurare a Cazinoului, a avut o poziție tranșantă împotriva soluției propuse de proiectant: “Mie îmi pare foarte rău că proiectul întocmit de Aquaproiect este într-o fază atât de avansată, pentru că toate aceste discuții trebuiau ținute în faza de concept. Este imposibil de acceptat una dintre aceste variante. Nivelul mării se îndepărtează de Cazino cel puțin 15 metri în varianta asta, nu este o soluție compatibilă cu o soluție pentru un asemenea monument. Conceptul acestui proiect este complet greșit. Este vorba de perceperea monumentului, a cadrului natural. Trebuie o reproiectare în totalitate. O altă abordare în acord cu monumentul”, a transmis Constanța Carp.

Pe de altă parte, Petru Mortu, alt membru al comisiei, a spus că nu a văzut în cadrul celor 3 variante de proiect recomandările INP, ale Primăriei Constanța sau ale altor instituții.

Nicușor Buzgaru, manager de proiect din partea ABADL, a declarat că împreună cu autoritățile implicate se încearcă deblocarea situației, arătându-se optimist. Buzgaru spune că în 2018, în faza de studiu de fezabilitate, Ministerul Culturii nu a impus condiționări concrete: “În 2018, în faza de studiu de fezabilitate, Ministerul Culturii nu a impus niște condiționalități concrete și au emis avizul favorabil SF (studiu de fezabilitate, n.red.) în forma în care a fost prezentat (…) Eroziunea costieră există, ea nu poate fi contestată și proiectul are în continuare oportunitate și beneficii.

Dacă la vremea aceea se oferea aviz la faza SF, pe această soluție care a fost prezentată, acum, în 2020, ne găsim în situația în care nu se emite un aviz. Dacă nu mă înșel, preliminar a existat o avizare negativă, s-a solicitat supunerea din nou a soluțiilor tehnice a diferitelor comisii din cadrul Ministerului Culturii, pentru că și dumnealor au o structură mai complexă, sunt multe comisii. Suntem cu toții conștienți că este o zonă delicată din punct de vedere arhitectural, dar zidul cu moloane din față nu poate fi comparat ca valoare arhitecturală cu clădirea Cazinoului, care este un reper cu adevărat. Ni s-a solicitat modificarea proiectului tehnic pentru a diminua impactul vizual, au fost înaintate două sau trei variante distincte, dar în termenii proiectului tehnic inițial, pentru că modificarea acestuia ar fi însemnat refacerea întregului proiect de la stadiul de studiu de fezabilitate, deci ne trăgea în spate cu doi ani de zile (…)”, a declarat Nicușor Buzgaru.

Acesta mai spune că, în această fază, e foarte greu să fie schimbată soluția tehnică și că acest lucru poate atrage corecții financiare din partea Uniunii Europene: “Să modific soluția tehnică presupune să o iau de la faza SF, să notific UE pe acordul de finanțare și presupune din start o corecție financiară pe care o va suporta statul român. Exercițiul financiar ia sfârșit la data de 31 decembrie 2023. În momentul de față, graficul de execuție nu depășește momentul decembrie 2023, nu este o problemă atât de mare. Conform graficului PT (proiect tehnic, n.red.) trebuia să fie gata de peste 100 de zile. Dacă vom avea un punct de vedere negativ de la Ministerul Culturii sau cine știe ce schimbări atunci ne vom da seama abia atunci cum este afectat graficul de execuție. O modificare majoră a proiectului mă poate duce înapoi chiar și cu un an.”

Există și în cadrul societății civile din Constanța mai multe persoane nemulțumite de cum ar urma să se tansforme zona falezei Cazinoului, dar și de faptul că proiectul nu a fost pus în dezbatere publică mai demult:

“Am plecat de la ideea că atât faleza propriu-zisă, (împreună cu Cazinoul) cât și Bd. Elisabeta trebuie considerate un ansamblu de patrimoniu cultural care trebuie protejat. Ne-am sesizat în momentul apariției primelor imagini în presă, unde se încerca redarea viitorului aspect al falezei. În urma proiectului linia mării urmează să fie mutată în larg cu 15-25 m, iar astfel unul din scopurile principale ale existenței promenadei (plimbarea în imediata apropiere a apei, împreună cu vizualizarea de la înălțime a mării și fotografierea sa) ar dispărea. Dincolo de problema estetică ce va apărea, vor mai fi aspecte legate de siguranță, cât și de curățenie (digurile cu asemenea pietre sunt pline de gunoaie greu de îndepărtat). Soluția accesibilizării zonei cu pietre este deocamdată neclară”, este punctul de vedere transmis de către membri ai Grupului de Inițiativă Civică Peninsula.
“Este ușor de stricat ceva, mult mai greu însă de păstrat. Ne dorim să nu ajungem în momentul în care ne vom întreba cum de a fost posibil un asemenea rezultat”, au mai adăugat aceștia.

Please follow and like us:

COMMENTS

Leave a Comment